Printre frumusețile Bucovinei: Mănăstirea Humor 

Despre mănăstirea Humor știam că este este una dintre cele mai populare și frumoase ctitorii ale Bucovinei, deosebit de apreciată pentru arhitectura și pictura sa atât interioară, cât și exterioară, în mare parte, realizate de un mare meșter al vremurilor (1535) Toma, zugrav de Suceava. 

Dar numai ajungând aici, poți să îți dai seama nu doar de frumusețea ei, cât și de cea a peisajului, a naturii extraordinare, mănăstirea fiind ridicată pe coama unei coline înconjurate de pajiști și pomi. 

Frescele bizantine, pe care le mi întâlnim și la Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa şi Arbor fac aceste locașuri unice în lumea ortodoxă. Fresca Humorului este chiar prima care deschide şirul celorlalte picturi exterioare din Moldova.

Iar Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sf. Gheorghe din cadrul ansamblului mănăstiresc Humor figurează pe lista patrimoniului cultural Mondial UNESCO, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.

Așa că nu se poate să aveți drum prin Bucovina să nu treceți pe la Mănăstirea Humor.  

Iată câteva motive pentru care merită vizitată această ctitorie impresionantă care mai cuprinde Turnul-clopotniță, Turnul lui Vasile Lupu și ruinele caselor mănăstirești. 

Din istoria mănăstirii 

Primele semne ale vieții monahale în acest ținut datează de peste 600 ani, fiind cele ale vechii mănăstiri, înălțate de vornicul Ioan (Oană) de la Suceava, la începutul anilor 1400.

Iar întâia atestare a localității datează din 1415, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Inițial, la poalele Obcinei Mari, vornicul Oană ridica loc de rugăciune pe valea râului Humor.

Mănăstirea a primit veniturile de la ctitor şi de la fiii săi, confirmate şi de Ştefan cel Mare printr-un hrisov datat 25 aprilie 1475 (cinci sate, un munte, o slatină şi o prisacă).

Se mai văd și azi ruinele zidurilor acestei ctitorii, în vecinătatea actualei biserici).

Pe tetraevangheliarul dăruit mănăstirii de către Ștefan cel Mare găsim o pictură a domnitorului, una dintre primele picturi laice din Moldova, recunoscută ca cea mai reușită imagine a lui Ștefan cel Mare,un adevărat reper istoric. 

Revenind pe firul istoric, ctitorul mănăstirii propriu-zise, actuale, este un mare logofăt al vremurilor, Toader Bubuiog împreună cu soția sa, Anastasia, la cererea domnitorului Petru Rareș, în 1530. 

Mănăstirea Humor: pictură și arhitectură remarcabile 

Precum spuneam mai sus, exteriorul are cele mai vechi fresce în aer liber din Bucovina, unde, după cum preciza istoricul Vasile Drăguţ: 

“…îşi spune cuvântul o sărbătorească orchestraţie de culori calde, pe suportul cărora roşul se detaşează cu strălucire”.

Imaginea Maicii Domnului cu pruncul este unică prin valoarea sa în pictura noastră veche. 

Alte imagini înălțătoare i se alătură – Imnul acatist (24 de strofe -scene), ilustrat cu Glorificarea Mariei şi compoziţia monumentală Asediul Constantinopolului, Rugul în flăcări, Acatistul Sfântului Nicolae şi Legenda fiului risipitor.

În pictura interioară, veți observa imagini din Cina cea de taină, Ospeţia lui Avram, Tabloul votiv, Maica Domnului, icoane bizantine, portrete ale ctitorilor.

Arhitectura este și ea specială, iar o noutate a vremii aici este apariția pentru prima dată, la o mănăstire, a pridvorului deschis cu arcade – vedeți și
https://popasuldomnesc.ro/atractii/manastirea-humor.

Acesta este inspirat cumva de tradiţia locală (prispe, foişoare) şi de influenţe renascentiste (loggia a fost preluată ulterior și stilul brâncovenesc).

Din pridvor se pătrunde în pronaos, iar mai departe, în camera mormintelor şi în naos.

Tainița de la etaj se suprapune camerei mormintelor, unde se păstrau pe vremuri obiectele de preţ.

Turnul de apărare a fost înălţat în vremea lui Vasile Lupu (1641), dispus pe parter și 3 etaje.

Mănăstirea Humor se află la 5 kilometri depărtare de localitatea Gura Humorului și poate fi vizitată zilnic , între orele 8:00 – 22:00.