Toledo a fost capitala imperiului spaniol până în anul 1561. Dupa acel an, Curtea Regală se mută la Madrid.
Dar in timp ce Madridul este considerat orasul regal și reprezintă epoca de aur a Spaniei, Toledo este religios și pare un oraș înghețat în timp, ca o amprenta vie a istoriei.

Toledo, orașul cu străzile pietruite  pe care se plimbă zilnic sute de localnici și turiști curioși, te atrage prin multitudinea de moschei, catedrale, sinagogi dar si prin alte locuri de belvedere , numite si “mirador”, Mirador del Alcazar fiind cel mai cunoscut exemplu.
Incepand cu anul 1986,  Toledo devine zonă protejată de Patrimoniul Mondial UNESCO.

Ca sa vizitam Toledo, am luat trenul din Madrid, Gara Atocha.
Aflată chiar în fața Muzeului Național de Arte Reina Sofía, de-afară, gara te invită să-i plimbi interioarele, intrigându-te cu o colosală cupolă.
Înăuntru, o junglă cât se poate de reală se întinde între intrare și zona de bilete.

Am inceput vizitarea orasului din Plaza Zacodover.

Aici, am remarcat arhitectura contrastantă a clădirilor și am început să înțelegem de ce este numit orașul celor trei culturi:

1.creștinii au dat numele orașului,
2.arabii și-au făcut simțită prezența începând cu secolul VIII,
3.evreii au fost încă de la început nelipsiți din peisaj, mai ales la faimoasele târguri ținute în zilele de marți în piața Zacodover.

Chiar dacă Toledo este cunoscut ca orașul săbiilor și al armurilor, arabii nu le-au testat prea mult pe capetele creștinilor și nici invers, cele trei culturi reușind să conviețuiască în armonie și să contribuie la dezvoltarea orașului.

Din Plaza Zacodover ne-am indreptat pasii catre cetatea orașului (Alcazar), situată la cateva sute de metri.

Alcázar – cetatea, este plasată strategic pentru a „scruta” câmpurile de est ale Castiliei. Construcția a fost ridicată în secolul 10, când Toledo era cel mai important oraș din Spania maură.
Mai târziu, sub conducere creștină, ar fi trebuit să fie reședință regală, însă regele Carlos I s-a mutat la Madrid.

De altfel, vechea cetate a devenit astăzi Muzeul Armatei (Museo del Ejercito), unde poti face o  incursiune în diferite perioade ale istorie Spaniei, de la cavaleri la conquistadori și până la epoca mult contestată a lui Franco.

Cea mai bună manieră de a vizita Toledo este aceea de a te lăsa pierdut pe străduțele înguste din oraș.

Pe drum, am vazut mai multe magazine care vindeau arme si diverse suveniruri, amintind de tradiția celor din Toledo de meșteri iscusiți ai armelor.

Partea veche a orașului este relativ mică și nu-ți va lua mai mult de 45 de minute pentru a o străbate. Toledo este o metropolă mică, deci este foarte ușor să te deplasezi dintr-o parte în alta a orașului. Tot timpul te vei afla aproape de partea centrală, un punct de reper pentru turiști.

Catedrala Toledo este considerata a fi una dintre cele mai marete structuri gotice de acest gen din intreaga Europa.
Catedrala are o lungime de 120 de metri si o latime de 59 de metri. Pentru a intelege mai bine aceste cote, se cere ca pelerinul sa se afle in interiorul catedralei in momentul in care vrea sa observe adevarata dimensiune, caci din exterior, dimensiunile ei par mult mai mici, datorita stradutelor inghesuite din jur.

Acoperisul catedralei, care, in zona navei centrale atinge inaltimea de 44.5 metri, este sustinut de o serie de 88 de coloane. Catedrala este luminata printr-o serie de mai bine de 750 de ferestre cu vitralii. Vitraliile acestora nu au aceeasi vechime, unele fiind din secolul al XIV-lea, iar altele din secolele urmatoare, al XV-lea si al XVI-lea. Acestea sunt lucrarile celor mai buni mesteri sticlari ai vremii.

Arhitectura de inceput de secol XIII, care poate fi observata in incinta catedralei, este una inspirata din structura obisnuita a catedralelor gotice din Franta – spre exemplu Catedrala Chartres. Catedrala a fost personalizata insa cu stilul bondoc spaniol, astfel incat aportul national este apreciabil. De asemenea, nu trebuiesc trecute cu vedere nici piesele de mobilier, care sunt grele si bine conturate, si nici corul bine dezvoltat si asezat in nava centrala.

Exteriorul Catedralei Toledo, impreuna cu marea spira ce se odihneste deasupra acesteia si cu contrafortii ce o imprejmuiesc, este cu adevarat bine observata din afara orasului sau de pe un alt loc de mare inaltime, precum Parador Nacional de Turismo. De aproape, este dificil, aproape imposibil, sa fie observata adevarata maretie si structura a acesteia, singurul lucru vizibil fiind doar frumusetea ei de necontestat.

Turnul nordic are o inaltime de 90 de metri, si a fost ridicat intre anii 1380 si 1440. In interiorul acestui turn se afla faimosul clopot numit “Campana Gorda”, fabricat in anul 1753 si avand o greutate de 17 tone. Turnul sudic a fost lasat neterminat, drept acoperis punandu-i-se un dom de factura baroca.

Chiar in spatele Marelui Altar se afla “El Transparente”, care se numara printre operele artistice cele mai apreciate din catedrala. Un perete de marmura si alabastru sculptat in stilul baroc care a fost trecut cu vederea de-alungul timpului, datorita slabei iluminari a catedralei. Sculptorul Narcisco Tome a taiat in bolta o nisa pentru patrunderea luminii in acest loc. Cu toate ca toledonii nu au fost de acord, lucrarea a fost oricum realizata. Astfel, aici au iesit la lumina grupuri de ingeri in ascensiune, Cina cea de Taina si Ridicarea Fecioarei la Cer.

Sursa:
https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/catedrala-toledo-67655.html

Am mers apoi mai departe și am vizitat biserica Santo Tomé, unde turiștii curioși încercau să descifreze mult vestita opera a pictorului El Greco, Înmormântarea contelui de Orgaz.
Legenda spune că Señorul de Orgaz a fost un conte cu dare de mână ce a sprijinit biserica Santo Tomé, persoana a cărei moarte a stârnit și interesul sfinților ce au coborât din ceruri să îl înmormânteze.
Imaginația și talentul lui El Greco au surpins scena și au asigurat contelui un loc în posteritate.

Apoi, ne-am plimbat prin prin cartierul evreiesc, unde clădirile s-au păstrat nealterate de sute de ani si am vizitat si o sinagoga.

Mirador del Valle este locul cu cea mai frumoasa panorama din Toledo. Aici, pret de 30 de minute ne-am tras sufletul si ne-am putut bucura in final de privelistea asupra orasului. Din centrul orasului pana pe culme, faci in jur de 30-40 de minute, in urcare. Poti lua si un autobuz, insa fara problema se poate face si pe jos acest drum si te poti bucura  de peisajele de pe drum.

La intoarcere, am ajuns in  gara din Toledo pentru a prinde trenul către Madrid.
Pe drum am mai facut niste poze ale acestui superb oras.