Scurt Istoric despre Cordoba

Cordoba, un oraș cu un farmec aparte în inima Andaluziei, se mândrește cu o istorie bogată și fascinantă, ce se întinde pe mai bine de două milenii. Fondată de romani în secolul al II-lea î.Hr. sub numele de Corduba, a devenit rapid un important centru administrativ și cultural al provinciei Hispania Baetica.

Perioada de maximă înflorire a Cordobei a fost sub stăpânirea maură, începând cu secolul al VIII-lea. În secolul al X-lea, sub conducerea Califatului de Cordoba, orașul a devenit unul dintre cele mai mari și mai avansate orașe din lume, un centru al învățăturii, științei, artei și comerțului. În această perioadă a fost construită Marea Moschee (Mezquita), o capodoperă a arhitecturii islamice, care atesta măreția și rafinamentul epocii.

În 1236, Cordoba a fost recucerită de creștinii conduși de Ferdinand al III-lea al Castiliei, iar Moscheea a fost transformată în catedrală. Deși recucerirea a marcat sfârșitul dominației musulmane, moștenirea culturală maură a rămas impregnată în arhitectura, arta și tradițiile orașului.

În secolele următoare, Cordoba a continuat să joace un rol important în istoria Spaniei, deși nu a mai atins niciodată strălucirea din perioada Califatului. Astăzi, Cordoba este un oraș vibrant, care își păstrează cu mândrie moștenirea istorică, fiind o destinație turistică de top, recunoscută pentru centrul său istoric inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Chiar in mijlocul Cordobei gasim o adevarata bijuterie arhitectonica, Mezquita (in lima araba însemnând „moschee“).

Este singura moschee rămasă din Spania medievală și este una dintre cele mai mari din lume.
Construcţia sa a început în anul 785, a fost extinsă în 848 și 961 și apoi aproape dublată ca mărime în 987.
Prima privelişte este de la Puerta del Perdon, o imensă poartă situată lângă clopotnița care încorporează vechiul minaret.
În faţă este frumosul Patio de los Naranjos, presărat cu portocali. În luna aprilie, când înfloresc, au un parfum de neuitat.

Odată intrat în cea mai veche parte a moschei, vei înțelege de ce Carol al V-lea a ordonat ca această clădire să fie salvată, în ciuda uriașei presiuni din partea bisericii de a o dărâma.

Este o capodoperă vizuală de arcade proporționate în formă de potcoavă care dau într-un fel senzaţia de infinitate ce face parte din credința islamică.
Fiecare dintre cele 824 de coloane este diferită, după cum sunt și capitelurile lor, întrucât în mare parte au fost păstrate din structurile anterioare romane și vizigote.

Tesoro, o capelă barocă la fel de greoaie, ce conţine masivul chivot din aur și argint al Cordobei, făurit de Enrique de Arfe în 1516.
Acesta cântărește 122 kg și din 1518 a fost plimbat anual de Corpus Christi.

Întoarce-te de aici pentru a vedea Capilla Real (Capela Regală), datând din secolul al XVI-lea, construită sub Alfonso al X-lea si decorata cu structuri în stil mudejar. Apoi vei ajunge la piesa de rezistenta a  Mezquitei, catedrala în stil renascentist-baroc (1523-1617), care a fost aruncată în mijlocul moscheii, distrugând mult din armonia unică a acesteia.

Aici poți vedea case şi ateliere micuţe, văruite în alb, cu frumoase decoraţiuni din fier forjat, iar în fermecătoarele patio vei găsi mici fântâni arteziene  cu frumoase bazine din plăci ceramice.