1. Pagina principală
  2. Romania
  3. Transilvania
  4. Reghin-orasul cu iz de poveste

Reghin-orasul cu iz de poveste

Apr 17, 2021 | Romania, Transilvania

Reghin – orașul cu iz de poveste din inima Transilvaniei

Când auzim cuvântul Reghin,vrând-nevrând ne vin în minte vestitele mărci originale de bere Silva, Bucegi și Regun, foarte apreciate pe vremuri, sau la fel de vestitele instrumente muzicale fabricate aici încă din anii ‘50. Două exemple de povești intrate în istorie. Chiar dacă doar ultima a rămas o poveste vie, totul despre Reghin arată și sună ca un loc care ne stârnește curiozitatea, ne aprinde imaginația și ne îmbie la o călătorie într-un spațiu care ne amintește de un  trecut cu  bogată încărcătură cultural-istorică, dar și de un prezent în care spiritul comercial al vechiului târg s-a dezvoltat continuu, îmbrăcând forme noi.

Dacă am reușit cu această scurtă introducere să vă stârnesc cât de puțin interesul, cu siguranță cei care nu ați auzit încă de el,  vă întrebați unde se află situat acest oraș-municipiu. Ei bine, poziția geografică este la fel de interesantă ca și povestea sa, la intersecția dintre două văi, Valea Mureșului și Valea Gurghiului, dar și a două lanțuri muntoase vulcanice: Munții Gurghiului și Munții Călimani. Este înconjurat din toate părțile de păduri: Pădurea Rotundă care adăpostește al doilea simbol al orașului- Copacul Singuratic- care ne amintește de Teiul lui Eminescu, Pădurea Dedradului și Pădurea Mociar care este cea mai bătrână din țară,cu 300 arbori vechi de peste 650 de ani.

Această situare strategică i-a oferit și îi oferă încă numeroase avantaje de ordin economic și turistic, având în vedere resursele naturale, dar și potențialul turistic al zonei care merită pus și mai mult în valoare. Dar acesta este scopul acestui articol, nu-i așa? Să scoată la suprafață o nestemată ca să îi fie redată strălucirea și a fi admirată în toată splendoarea sa.

Ca și mărime, este al doilea oraș după municipiul Târgu-Mureș, reședința județului Mureș, la doar 32 de km de acesta. Ca și puncte de reper, se află la 40 km de stațiunea Sovata, la 70 de km distanță de Toplița, la 42 de km de Lăpușna (locul unde se află Micul Peleș, adică Castelul Regal de Vânătoare construit de regele Ferdinand). Este străbătut de râul Mureș și se află la o altitudine de 395 m într-o regiune deluroasă de tranziție către zona montană. Puteți ajunge aici fie pe calea ferată Tîrgu Mureș-Deda, precum și de drumurile E15, DN16 pe direcția Reghin-Cluj-Napoca și de drumurile județene modernizate Reghin-Lãpușna și Reghin-Sovata.

Revenind la povestea noastră, Reghinul este unic prin istoria, arhitectura, structura multietnică și multiculturalismul său. Înainte de a o vă dezvălui în întregime, trebuie să mai completez că acesta este și un punct de plecare spre alte drumeții montane în munții din jur,  către câteva atracții balneare- nu departe găsiți băile sărate locale de la Ideciul de Jos, Jabenița, Băile Sărate  de la  Sângeorgiu de Mureș (la 25 km spre Tg. Mureș), și bineînțeles, Lacul Ursu din Sovata. La Toplița, apele termale din ștrandul Banfy și un spa binevenit. La fel, dacă vă încântă ideea de castele, în zonă vă așteaptă misterioasele, tăcutele, dar frumoaseșe castele ale grofilor maghiari  Kendy-Kemény din Brâncovenești construit  în stil Renascentist, castelul în stil baroc Teleki de la Gornești,

la Lăpușna castelul de vânătoare și castelul Ráckóczi Bornemisza din Gurghiu.

 

 

 

 

Scurt istoric al orasului Reghin

Pentru că orice poveste are și o lungă istorie în spate, orașul are o vechime considerabilă, prima atestare documentară datând din anul 1228, care se poate vedea și într-o inscripție din turnul Bisericii Evanghelice (Săsești) din zona centrală a Reghinului. În continuare, aflăm că orașul, cunoscut ca și Regun într-o diplomă emisă de Regele Andrei al II-lea al Ungariei, devine renumit ca și târg sau burg în secolul  al XV-lea, mai exact în 1427, acesta prosperând prin activitatea breslelor. Inima orașului era așadar târgul central care prin activitatea negustorilor locali asigura prosperitatea orașului care, în 1863, devine oraș liber regesc ca și recunoaștere a activității comerciale, dar și a eforturilor colective de reconstrucție ceau urmat incendierii accestuia în timpul Revoluției de la 1848.

Însă anul care a marcat dezvoltarea ulterioară a orașului este 1853, când, la inițiativa unor comercianți locali, se formează prima societate de plutărit cu activitate pe râurile Mureș și Gurghiu, dar și cu un mare ecou internațional, aceasta devenind până în anul 1908, cea mai puternică societate de plutărit din fostul imperiu Austro-Ungar. Pe baza acesteia, a luat avânt industria lemnului, de  la primele fabrici de cherestea și ambarcațiuni sportive, la cele actuale de mobilă, fețe de uși și instrumente muzicale. În 1994, Reghinul devine municipiu, nu prin mărimea orașului, ci ca recunoaștere a activităților comerciale și economice desfășurate aici.

Acum cititorule,  dacă te-am introdus în atmosfera de istorie, sigur ești curios să afli ce poți vedea dacă te vei hotărî să ajungi aici. Dacă ești în centru orașului, o să vezi parcul central construit pe locul vechiului târg menționat mai sus. De acolo, vei fi înconjurat din toate părțile de clădirile vechi,în multiple stiluri, de la  cel baroc, la cel neoclasic,eclectic și secesionist.

Cu siguranță, vei avea impresia că te afli în unul din burgurile din vechiul imperiu Austro-Ungar și nu vei greși, deoarece Reghinul seamănă foarte mult cu orașele medievale pe care poate, le-ai vizitat în una din călătoriile tale prin Sighișoara, Mediaș, Sibiu sau Brașov, doar  că la o scară mai mică.

Nu departe de centrul orașului, vei descoperi cel mai vechi monument al orașului, Biserica Evanghelică. Dar mai sunt și biserica de lemn Sfântul Nicolae, Biserica Catolică, cea reformată,  Catedrala Greco-Catolică, Muzeul Etnografic,  ca dovadă a conviețuirii de veacuri a mai multor etnii : români, maghiari, sași, evrei, care împreună, au construit o comunitate multietnică și multiculturală ce și-a pus amprenta pe acest oraș de poveste.

Nu puream să continui aducându-vă mai multe argumente în sprijinul acestei sintagme „de poveste” fără să  apelez tocmai la oamenii care cunosc foarte multe informații interesante și  se ocupă cu  promovarea acestui oraș unic? Este vorba despre  doamnele Simona-Loredana Bogdan și Cătălina Orban de la Centrul de Informare și Promovare Turistică Reghin cărora le-am adresat unele întrebări și cărora le mulțumesc pentru disponibilitatea de a accepta să dezvăluie atmosfera de mister și poveste a Reghinului în acest interviu pe care vi-l prezint cu drag în continuare.

Prima întrebare justificată este:

 „Ce rezonanțe  și simboluri se ascund în spatele numelui orașului pentru cei ce încă nu au auzit de Reghin?’’

Răspunsul a venit în același ton cu întrebarea: „Pentru cei care încă nu asociază numele Reghinului cu ceva anume, le spunem „Orașul Viorilor” sau „Noua Cremonă”. Reghin este burgul transilvan unde meșterii lutieri fac lemnul să cânte. Dacă ar fi să reducem municipiul nostru la un singur simbol, majoritatea ar alege vioara, iar esențele atașate acestuia ar fi cele ale molidului de rezonanță și ale paltinului creț din Munții Gurghiului.

Apoi a urmat întrebarea firească:

De unde numele de Reghin? Ce alte denumiri a purtat orașul de-a lungul istoriei?

Răspunsul documentat ne satisface orice curiozitate sau așteptări.

”Prima mențiune documentară care atestă existența orașului nostru datează de la 1228 cu denumirea Regun. Există mai multe ipoteze referitoare la originea numelui. Cei care au abordat acest subiect au considerat că ar fi de origine celtică, romană, maghiară sau germană, dar aceste ipoteze nu sunt însoțite și de argumente incontestabile sau descoperiri arheologice. De-a lungul timpului de la Regun s-a trecut la Regen, decanatus de Pluuia, în anul 1474 apare forma Zaazregen, apoi Szász Régen, Rennmarkt, Sächsisch Reen, denumiri folosite pentru Reghinul Săsesc. Trebuie să menționăm că au existat două localități, una urbană – Reghinul Săsesc – și una rurală Reghin-Sat sau Reghinul Unguresc, aceasta din urmă fiind menționată prima dată la 1358 sub denumirea Magyarregen.”

Bineînțeles, după ce aflăm că orașul este un oraș cosmopolitan, de fapt un conglomerat de naționalități, suntem curioși să aflăm mai multe lucruri despre acest aspect inedit, așa că  am fost nerăbdătoare să întreb: ”Care sunt particularitățile social- istorice și culturale ale Reghinului? ”

Răspunsul a venit prompt:

”Reghinul de astăzi este moștenitorul culturii și a istoriilor a patru localități, cele două de care am amintit anterior, cărora li se adaugă Iernuțeni și Apalina. Multiculturalismul și multiconfesionalismul sunt două caracteristici care au marcat localitatea prin existența aici a sașilor, maghiarilor, românilor, evreilor. Dezvoltarea în jurul pieței centrale unde se desfășurau târgurile, existența breslelor și a unor oameni care au știut să se folosească de avantajele poziției geografice și de resursele din jurul lor i-au adus urbei privilegii care au ajutat-o să se dezvolte. Nu a fost lipsit de distrugeri și totuși a reușit de fiecare dată a renăscut precum o pasăre Phoenix și acesta ar trebui să fie un motiv pentru a păstra cât mai bine imaginea de burg transilvan pe care încă o are Reghinul. ”

Evident că la baza dezvoltării unui burg prosper, a stat și activitatea culturală sau științifică a unor  membri marcanți ai comunității locale .
De aici s-a născut întrebarea:

”Ce personalități cunoscute pe plan național s-au născut și activat în Reghin? ”

”Omul sfințește locul, iar cei care și-au găsit rostul în altă parte i-au dus (re)numele mai departe. Vorbeam mai înainte despre numele orașului. Actuala formă a Reghinului datează din 1956 când sunt încorporate localitățile Iernuțeni și Apalina. Prima fiind cunoscută datorită faptului că aici și-a desfășurat activitatea Popa Sandu, creatorul icoanelor pe sticlă de Iernuțeni și inițiatorul unui stil iconografic aparte, iar numele Apalinei se leagă de cel al lui Gyulai Pal (Paulus Giulianus) secretarul regal al lui Bathory Istvan, principe al Trasilvaniei și rege al Poloniei. În Reghin-Sat, Biserica de lemn ne amintește de Petru Maior, tot în Magyarregen îl întâlnim pe Koos Ferenc, iar când mergem la Sighișoara ne „întâlnim” cu Josef  Haltrich, reghineanul care a corespondat cu frații Grimm. Reprezentativi sunt și Augustin Maior, inventatorul telefoniei multiple, locotenentul Florian Bogdan a cărui vilă încă ne fascinează, generalul Hugo Schwab care se odihnește în cimitirul Mănăstirii Agapia, compozitorul Rudolf Wagner Regeny, primarul Ioan Popescu, cardinalul Alexandru Todea, Ovidiu Bojor, fotograful cezaro-crăiesc Georg Heiter și mulți alții. ”

Ca o derivată a întrebării anterioare, s-a născut următoarea:

Cum se explică faptul că Reghinul seamănă foarte mult din punct de vedere arhitectural cu multe orașe medievale din țară, dar și cu vechile capitale ale fostului imperiu Austro-Ungar?

” Formele arhitecturale care îi conferă și astăzi Reghinului un aer aparte sunt mărturii ale unor epoci încheiate cărora le erau specifice anumite stiluri arhitecturale, mentalități și simțuri estetice ce ne evocă azi un trecut pe care nu-l putem recupera în întregime doar din arhive, fațadele frumos decorate au o poveste, la fel cum dincolo de acestea sunt alte povești, ale oamenilor care au trăit acolo. În Reghin remarcăm prezența unui bogat patrimoniu aparținând mai multor curente artistice: gotic târziu, baroc, neoclasic, istorism, eclectic, secession, neoromânesc, interbelic/art deco, stiluri pe care le întâlnim, de altfel, în toată Transilvania. Un alt element care ne apropie de alte orașe este piața centrală. Pentru că înainte de Parcul Central a fost Piața Centrală/ Hauptplatz, locul simbolic al orașului unde se întâlneau și interacționau comunitățile acestuia, oamenii făceau schimburi comerciale și culturale. ” 

 

Și acum urmează cea mai importantă întrebare: ”Dacă ar fi o poveste interesantă  pe care să o spuneți turiștilor despre orașul Reghin, care ar fi aceasta? ”

Sunteți gata să auziți răspunsul? Iată-l:

”Sunt multe istorioare interesante despre Reghin. Dacă suntem destul de curioși, sigur vom găsi pentru fiecare epocă istorică povești care să ne facă să privim altfel orașul. De exemplu, anul acesta s-au adunat 360 de ani de când Reghinul Săsesc a găzduit Dieta Transilvaniei și un principe a fost ales aici, este vorba de Kemény Janos, proprietar al castelului de la Brâncovenești.

Este o întâmplare legată de Villa Bogdan. Spre sfârșitul Marelui Război, sublocotenentul Florian Bogdan era aproape de Reghin în căutarea unui loc de unde să poată repera și bombarda posturile de observație ale armatei austro-ungare. Locul potrivit l-a găsit urcând pe dealul aflat la nord de satul Jabenița. De aici observă că tocmai casa lui era folosită ca punct de observație, deoarece din foișorul acesteia se putea vedea la distanță în sus spre Deda, în jos spre Gornești și pe Valea Gurghiului. Florian a purtat o vedere cu Villa Bogdan pe tot parcursul războiului și pe care a arătat-o camarazilor săi în acea zi. Și astăzi se poate vedea pe turnul de observație mistria, echerul și compasul înscrise într-un cerc, simboluri care ne amintesc de profesia acestuia. ”

Lemnul a jucat și mai joacă un rol important în viața orașului. Așa că nu puteam să nu omit o întrebare legată de acest aspect important, iar răspunsul oferit cu siguranță satisface pe cel mai exigent cititor:

”Industria lemnului, a fost și este o activitate de bază a orașului.Cum a evoluat și s-a dezvoltat aceasta în timp? ”

”În secolul al XIX-lea Reghinul era un centru important al industriei lemnului din Transilvania datorită materiei prime de o calitate excelentă ce se găsea aici. În anul 1853 mai mulți negustori de plute se asociază într-o societate ce ajunge să acopere jumătate din comerțul cu lemn de pe râul Mureș. Între 1872-1948 industria lemnului din Reghin s-a caracterizat printr-o orientare către producția de semifabricate, cherestea debitată în rezonanță, sârmă de lemn, jaluzele, părți de instrumente muzicale (funduri și capace de viori, violoncele, contrabași și piane). După naționalizare, unitățile etatizate au fost comasate formând marea unitate de prelucrare complexă a lemnului cu secții speciale, unicate în țară: secția ambarcațiuni, secția construcții aeronautice, secția instrumente muzicale, secția articole sport.

Astăzi, industria prelucrării lemnului este reprezentată de cele două fabrici de instumente muzicale HORA SA și Gliga Companies și numeroase ateliere de lutieri, dar și fabrici care produc mobilier precum REMEX ȘI Mobila Dalin”.

 

Lemnul a fost elementul central care a propulsat economia locală. Dar nu și singurul. Întrebarea următoare e firească pentru a oferi o imagine completă legată de activitățile desfășurate aici. Răspunsul e demn de o mică enciclopedie locală:

”Prin ce alte industrii s-a remarcat Reghinul în trecut la nivel intern și internațional? Ce altă industrie a luat avânt? ””Aminteam mai sus de acele secții speciale, unicate în țară, de ambarcațiuni, construcții aeronautice, instrumente muzicale și articole sport. Cu siguranță printre cititori sunt persoane care au acasă o pereche de schiuri fabricate la Reghin, rachete de tenis Neptun sau care își mai aduc aminte de gustul amărui al berii Silva și nu, nu facem reclamă la niciun brand actual, este vorba doar despre nostalgii.

Succesul obținut de Leon Rotman în anul 1956 la Olimpiada de la Melbourne a avut rezultate benefice pentru Secția Ambarcațiuni. Între anii 1962-1972 s-a exportat în Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Franța, R.F. Germană, Grecia, Israel, Olanda, Suedia, Turcia, U.R.S.S.

Să nu uităm de „Miracolul de la Reghin”, deoarece micul burg transilvan, fără nici o tradiție în construcții aeronautice, a ajuns în perioada 1950-1962 să dețină o secție de aeronautică unde s-au construit 332 aeronave (planoare, avioane, elicoptere). Toate aeronavele au purtat inițialele RG – prescurtarea numelui orașului.

2021 este și Anul European al Căilor Ferate iar industria reghineană a contribuit la producerea unor elemente ale patrimoniului industrial și tehnic specifice domeniului feroviar datorită existenței atelierelor de strungărie, a turnătoriilor și a atelierelor de reparare a locomotivelor pentru căile ferate forestiere, iar din anul 1953 prin activitatea Întreprinderii de Reparații Locomotive CFF Reghin (IRL) – denumirea acesteia schimbându-se pe parcursul anilor – IUPS Reghin/ IRUM. Iată că dintre industriile care au adus renume municipiului și care a reușit să-și asigure o continuitate este cea a utilajelor de exploatare forestieră și agricolă.” ”

Ca și completare a răspunsului dat de prietenele noastre, este mențiunea că la Reghin se află cea mai importantă companie producătoare de tractoare forestiere din țară, care ies de pe porțile IRUM SA, manageriată cu success de familia Oltean. La fel, menționez ca și anexă, compania MAVIPROD, specificul de bază al societății fiind comercializarea pieselor de schimb pentru utilajele agricole și forestiere.

Pe segmentul industria de prelucrare a lemnului se află fostul Prolemn, actualul Kastamonu, unul dintre cei mai imprtanți producătorii de fețe de uși și PAL, parte a trustului turcesc Kastamonu Entegre, iar pe partea de instrumente muzicale, s-a dezvoltat  recent Gliga Companies.

Dacă renumita fabrică de bere s-a desființat la începutul anilor 2000, recent s-a înființat în apropiere, pe locul fabricii de lapte, fabrica de lactate și brânzeturi a companiei MIRTATOD care a început cu o făbricuță în comuna Ibănești, nu departe de Reghin, și care a reușit să obțină  de la Uniunea Europeană certificatul de produs cu “Denumire de Origine Protejată” (DOP) pentru Telemeaua de Ibănești. Dacă sunteți curioși să le citiți povestea, o puteți găsi pe site-ul de la finalul paginii.Iar produsele sale tare gustoase le puteți găsi în magazinele Auchan, Selgros și Mega Image.

Dacă v-am satisfăcut curiozitatea legată de profilul istoric,cultural, economic al orașului, acum e momentul de a veni cu informații prețioase despre ce a-ți putea face în Reghin, fie ca turist pentru un scurt sejur sau  un călător aflat în tranzit pentru câteva ore:

„Ce obiective turistice din Reghin recomandați turiștilor?
Ce alte obiective de interes ar putea vizita în împrejurimi și dacă sunt deschise publicului în această perioadă? ”

„Cu siguranță fiecare vizitator va găsi ceva care să îi atragă atenția. Centrul istoric este foarte frumos pentru cei cărora le plac detaliile arhitecturale și personajele de pe fațade, mascaronii. Ca obiective distincte le recomandăm să descopere legende sculptate în piatră la Biserica Săsească, Biserica de lemn unde a slujit Petru Maior și de unde ai o panoramă minunată spre Valea Gurghiului și cea a Mureșului, interesantă este și Biserica Reformată cu tavan casetat de pe Strada Mihai Viteazul, Muzeul Etnografic „Anton Badea” cu secția în aer liber ce cuprinde case tradiționale și mostre ale patrimoniului industrial premodern, colonia de Prigorii – o specie de păsări exotice protejată, atelierele lutierilor. ”

„Ce alte obiective de interes ar putea vizita în împrejurimi și dacă sunt deschise publicului în această perioadă?’’ a venit firesc și această întrebare.

„Orașul nostru este înconjurat de castele, celor care se avântă pe valea Mureșului spre nord le recomandăm castelul Kendy-Kemény din Brâncovenești, celor care urmează Mureșul în cursul lui spre alte ținuturi le recomandăm să poposească la castelul Teleki de la Gornești, iar celor care vor să se abată de la drumul mare și aglomerat le recomandăm Valea Gurghiului unde își pot încărca bateriile în Parcul Dendrologic situat lângă castelul Ráckóczi Bornemisza de la Gurghiu, care din păcate nu este deschis publicului. Iubitorii de natură pot explora Rezervația de Stejari Seculari din Pădurea Mociar, cu arbori cu vârsta peste 650 de ani, Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, arie protejată de interes național, Peșterile de mulaj de la Andreneasa vechi de peste 5 milioane de ani, Rezervația Naturală Scaunul Domnului și Vf. Scaunul Domnului, iar după atâtea drumeții, pe timpul verii, turiștii se pot relaxa în apa sărată a băilor de la Ideciul de Jos, aflate la doar 5 km de Reghin. ”

Dacă doriți să vă cazați, puteți să o faceți la cele câteva hoteluri apreciate din oraș: Valea Regilor, Monte Carlo, Central, Casablanca, Hunter Vip din Pădurea Mociar, care au și restaurante incluse, dar cel mai bine în această perioadă este să aflați direct de la administrația lor, apelând numerele de telefon ce le puteți afla de pe site-urile de mai jos, despre condițiile de cazare sau posibilitatea servirii mesei în condițiile actuale de pandemie.

La final, nu îmi rămâne decît să vă invit să vizitați acest oraș care cu siguranță vă va oferi sentimentul că sunteți transportați pe aripile timpului în acest loc cu iz de poveste medievală, dar și cu note moderne, de comfort și atmosferă familială.  Și vă sigur că care vă va chema ulterior să îl revedeți, ca pe un vechi prieten sau un loc care vă aduce aminte că v-ați simțit literalmente ca acasă.

 

Sursa foto: fotografii reghineni

Balasz Csaba  https://www.facebook.com/csabibalazs58

Jenei Faithful Zoltán https://www.facebook.com/jenei.f.zoltan

Alte  informații utile despre Reghin și împrejurimi aici:

Primăria Reghin  www.primariareghin.ro/ro/despre-oras/prezentare-municipiu/

Centrul de Informare Turistică Reghin  http://turismreghin.ro/

Muzeul Etnografic www.muzeulreghin.ro/

Castelul Kemény din Brâncovenești https://www.facebook.com/marosvecs/

Castelul Teleki Gornești https://reghincity.ro/places/castelul-teleki-de-la-gornesti-bx3dt4hxkuellq

Hotel Valea Regilor                      http://www.valearegilor.ro/

Pensiunea Hunter Vip Mocear       http://www.huntervipreghin.ro/

Hotel Central                          https://hotel-central.com.ro/meniu-restaurant/
Pensiunea Casablanca          https://www.restaurant-casablanca.ro/pensiune.html

HORA SA                                   www.hora.ro/
Gliga Companies                        https://gliga.ro/

REMEX                                     https://remex.ro/

Mobila Dalin                              https://www.mobiladalin.ro/
IRUM SA                                   www.irum.ro/acasă

MAVRIPROD                            www.maviprod.ro/acasa/

KASTAMONU                           www.kastamonu.ro

MIRTATOD                               https://mirdatod.ro

Vezi si alte fotografii din calatoria mea.

Lacul Sfânta Ana

Lacul Sfanta Ana Singurul lac vulcanic din România și din Europa Centrală, Lacul Sfanta Ana se găsește în județul Harghita, comuna Tușnad și pe lângă faptul că este un loc uluitor de vizitat, are și o legendă foarte frumoasă legată de originea sa. Conform acesteia,...

Târgu Mureș – Un City Break in Orasul Trandafirilor

Târgu Mureș - Un City Break in Orasul Trandafirilor Târgu Mureș, cunoscut sub numele de „Orașul trandafirilor“, este principalul oraș al județului Mureș din regiunea Transilvania. În trecut, a făcut parte din Regatul Ungariei, iar astăzi 45% din populație este de...

Crama Apogeum

Crama Apogeum Dealu Mare, singura cramă din România cu amfore din ceramică, un conac istoric și noi spații de cazare  Pentru iubitorii de turism oenologic și de vin, Crama Apogeum un obiectiv de neratat în zona Dealu Mare, din cel puțin 3 motive – frumusețea cramei, a...

Vizita la crama Jidvei, cea mai mare cramă din țară și castelul Bethlen-Haller

Vizita la crama Jidvei, cea mai mare cramă din țară și castelul Bethlen-Haller Îmi doream demult să ajung să vizitez crama Jidvei și renumitul castel Bethlen-Haller – emblema cramei, chiar de când când nu știam eu prea multe despre vin, îl găseam fascinant din poze....

Manastirea Putna, Bucovina

Manastirea Putna, Bucovina, un tezaur prețios al poporului roman  Mănăstirea Putna este probabil primul obiectiv turistic ce trebuie musai vizitat într-o călătorie prin Bucovina. Prima și cea mai importantă ctitorie a lui Ștefan cel Mare, și totodată, unul din cele...

A E R de la Crama Rasova: vibe de vară, cu vinuri fresh, concerte și party-uri în iarbă

A E R de la Crama Rasova: vibe de vară, cu vinuri fresh, concerte și party-uri în iarbă Când mergeți către mare, în apropiere de Autostrada Sarelui și de podul de la Cernavodă, faceți o oprire și pe Dealu Vifor, la Crama Rasova. Cu o așezare și un view - ambele...

Manastirea Voronet Bucovina – legenda și istoria unui locaș minunat   

Manastirea Voronet -despre “Albastrul de Voronet”,legenda și istoria unui locaș minunat     Nu se poate să îți iubești țara, să fii călător și să nu fi auzit de expresia “Albastru de Voroneț”, iar dacă nu ai ajuns încă la mănăstirea care a făcut celebră această...

Grădina Magică a Lavandei din Urlați

Grădina Magică a Lavandei din Urlați – un loc cu suflet, culoare și miresme îmbietoare  Despre lanurile și grădinile de lavandă se tot vorbește în perioada aceasta (până la sfârșitul lui iulie) pentru că suntem în plin sezon al ei, iar eu chiar ador lavanda, așa că nu...

Crama Villa Vinea

Crama Villa Vinea- o încântare pentru iubitorii de vin și turism oenologic  Villa Vinèa este una dintre acele crame care, efectiv, te cucerește cu frumoasa priveliște asupra Văii Târnavelor, râului și satelor înșirate, precum și cu arhitectura turnului impunător, care...

Postari recente

Despre Autor

Rodica Bandila

Fostă studentă la Geografie-Engleză, în prezent profesoară de limba engleză de peste 30 de ani, am rămas pasionată de turism, visul tinereții mele. Din păcate, am absolvit facultatea în 1989, în perioada Revoluției din ‘89, lucru care mi-a spulberat acest vis de a deveni ghid turistic.
Însă dragostea pentru călătorii a rămas, și odată cu ea, pasiunea de a scrie despre tot felul de locuri inedite. Din fericire de această dată, tehnologia și pandemia au lucrat în avantajul meu, dându-mi posibilitatea să fiu un ghid virtual pentru publicul îndrăgostit de călătorie, înlocuind comunicarea verbală cu puterea cuvântului scris, un talent din copilărie pe care mi l-am redescoperit de astă dată nu sub formă lirică, ci prin blogging.
Consider că a călători este cel mai grozav mod de a învăța depre povești uimitoare, locuri și oameni minunați. Prin urmare, cred cu tărie în puterea călătoriei de a fi o puternică sursă de conectare și comunicare, de dezvoltare personală și de oportunități nelimitate, o continuă lecție de viață din care vom ieși mereu învingători.
Deci, dacă doriți cu adevărat să descoperiți locuri fascinante, comori geografice locale, haideți alături de mine în călătoriile mele, câștigând astfel o experiență infinită, dublate de cunoștințe și sentimente de nedescris.

Calatorhaihui pe Facebook

Calatorhaihui pe Instagram

This error message is only visible to WordPress admins
There has been a problem with your Instagram Feed.
Error: No posts found.

Iti place acest blog?

O sa-ti placa si:

0 Comments

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *