Top 15 atractii turistice din orasul Craiova

Sunt un călător îndrăzneț, ce ador să plece cu rucsacul în spate și aparatul de fotografiat în mână spre necunoscut.
Uneori bugetul nu îmi permite să plec prea departe, de aceea weekendul acesta plec într-un citybreak prin propriul oraș.

Da, da, ai citit bine!

Vreau să călătoresc ca un turist în propriul meu oraș, să îl descopăr la pas, să îl fac să îmi spună poveștile sale, să îmi vorbească despre istoria clădirilor, a zonelor verzi, a arhitecturii sale.

Poate ați putea spune – dar tu deja îți cunoști orașul, ce citybreak mai este și acesta?
Da, îmi cunosc orașul în mare, am mers de mii de ori pe aceleași străzi, am trecut de sute de ori pe lângă clădirile vechi…dar oare de câte ori m-am oprit în loc să privesc, să admir aceste clădiri frumoase, să aflu istoria lor?

De aceea astăzi am ales să îl descopăr pe el, orașul meu natal.

CityBreak în CRAIOVA

      Craiova este unul dintre cele mai mari orașe din sud vestul României, impresionând prin arhitectura clădirilor vechi, dar și prin frumusețea și unicitatea Parcului Romanescu și a Grădinei Botanice – două oaze de verdeață aflate în zona metropolitană a orașului, oferind locuitorilor și turiștilor clipe de neuitat.

• Palatul de Justiție

Clădirea în care astăzi se țin cursurile diferitelor facultăți din Craiova datează din anul 1912, construcția inițială servind drept Palat de Justiție. Proiectată în 1890 de arhitectul Ion Socolescu, clădirea palatului este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură caracterizată de monumentalitatea tipică academismului francez a acelor timpuri, fiind ridicată între 1894 și 1912 . Palatul de Justiție a fost construit pentru a servi drept sediu diferitelor organe și instanțe de judecată din Craiova. Între 1941 și 1944, palatul a fost ocupat de trupele germane. Odată cu plecarea nemților, instituțiile de judecată (Tribunalul și Curtea de Apel) au revenit în acest local până în 1951. Din 1948, aici și-a avut sediul și prima unitate de învățământ superior din Craiova (Institutul Agronomic). Concomitent, partea vestică a palatului era ocupată de instituții administrative locale (Sfatul Popular). În perioada 1951-1958, aripa estică a clădirii a găzduit al doilea institut de învățământ superior, Institutul de Mașini și Aparate Electrice (Institutul Tehnic). Pentru scurt timp, între 1958-1959, Palatul de Justiție a redevenit casa tribunalelor regional și orășenesc, a procuraturii și a baroului. Din 1966, impunătorul edificiu a fost dat în uz și a intrat în proprietatea nou înființatei Universități din Craiova! Ea este situată în centrul municipiului Craiova și astăzi adăpostește Universitatea din Craiova. 

• Casa Băniei

Este cea mai veche construcție civilă din Craiova, fiind reconstruită de Constantin Brâncoveanu în 1699 pe locul fostelor case ale boierilor Craiovești din secolul al XV-lea. După cele mai multe opinii istorice, casele bănești ar fi fost ctitoria marelui ban Barbu Craiovescu, fiul cel mai mare al lui Neagoe de la Craiova, întemeietorul familiei Craioveștilor.

În prezent, clădirea, clădită pe bolți de cărămidă, are un regim de înălțime pe trei niveluri, cu o pivniță amplă în care se mai păstrează o parte a construcției inițiale a boierilor Craiovești, parter și etaj cu logie și terasă. Aici se aduna odinioară divanul Craiovei, iar astăzi adăpostește Muzeul Olteniei.

• Palatul Jean Mihail

Somptuosul palat al lui Jean Mihail este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase monumente de arhitectură civilă din oraș. Construit între 1898 și 1907 de arhitectul Paul Gottereau la comanda lui Constantin (Dinu) Mihail, palatul este un minunat exemplu de arhitectură eclectică europeană și academism francez. Din punct de vedere arhitectural, Palatul Jean Mihail aparține academismului francez, înglobând elemente ce aparțin barocului târziu.

Unicitatea acestuia se referă atât la bogata arhitectură ornamentală interioară și exterioară și la materialele de calitate excepțională folosite pentru amenajarea sa, cât și la dotările avangardiste pentru acea perioadă. Arhitectura exterioară se remarcă prin ancadramentele ferestrelor, ornamentele fațadelor, lucrările de feronerie ale balcoanelor, cele patru coloane adosate etajului I (rezemate, alipite peretelui fără a face corp comun cu acesta), corpul central decroșat (desprins, detașat), logia centrală de pe fațada sudică a palatului și acoperișul din ardezie.

Nici pentru amenajarea interioară nu s-a făcut rabat de la calitate și imaginație, astfel încât palatul a fost dotat cu o scară de onoare din marmură de Carrara și coloane în stil ionic, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venețiene, sobe de teracotă, stucatură aurită, plafoane și cartușe pictate, pereți tapisați cu mătase de Lyon, luminatoare cu vitralii, plafoane din lemn sculptat, lambriuri și parchet de calitate superioară, mobilier stil, vase japoneze, sculpturi și picturi (inclusiv un tablou original de Grigorescu). Ca dotări, reședința lui Dinu Mihail a fost prevăzută cu instalație electrică și încălzire centrală.

Construit pe 2 etaje, palatul are 36 de încăperi, dintre care amintim holuri, antreuri și săli de așteptare, birouri, bibliotecă, camere pentru proprietari și pentru personal, sufragerii și saloane, băi, bucătării, cămară și acareturi (grajd, garaj, șopron).

În prezent, în curtea din fața Palatului Jean Mihail este amplasat bustul pictorului Theodor Aman, operă a sculptorului Ion Jalea.

Palatul Jean Mihail astăzi adăpostește Muzeul de Artă din oraș.

• Palatul Banca Comerțului

Palatul Banca Comerțului este unul dintre cele mai cunoscute edificii din oraș. Banca Comerțului a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu în 1906 și finalizată în 1916 de către elevul acestuia, Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri venețiene și grilaje de fier forjat.

Pentru finalizarea lucrărilor la sediul Băncii Comerțului a fost angajat constructorul italian Giovanni Battista Peressutti, care a lucrat alături de întreprinderea de construcții a lui Carlo Dalla Barba.

Din 1989, fostul sediu al Băncii Comerțului este sediul Primăriei și al Consiliului local al municipiului Craiova.

• Palatul Administrativ

Palatul Administrativ din Craiova, este una din cele mai reprezentative clădiri din oraș. Construit în prima parte a secolului al XX-lea după planurile arhitectului Petre Antonescu, în stilul neoromânesc promovat de Ion Mincu. A fost construit la începutul secolului al XX-lea, cel mai probabil între 1912-1913. Se spune că prim-ministrul Ion I. C. Brătianu ar fi fost de față la așezarea fundația clădirii. 

Pentru construcția palatului pe fostul teren al familiei Hagiade și amenajarea pieței din fața sa, istorisirile vremii spun că ar fi fost demolat un cartier întreg de maghernițe.

Edificiul găzduiește astăzi două dintre cele mai importante instituții ale județului: Prefectura și Consiliul Județean Dolj.

• Școala Oteteleșanu

Edificiul a adăpostit Școala de fete Lazaro-Otetelișanu, a doua școală din Craiova și prima școală centrală de fete din Țara Românească, o instituție de învățământ de prestigiu a cărei activitate s-a continuat cu cea a actualului Colegiu Național “Elena Cuza”. Pe plăcuța așezată la 1 Decembrie 2000 pe fațada clădirii se poate citi inscripția: „Așezămintele școlare Lazaro-Otetelișanu. În această clădire a funcționat cu începere din anul 1841 Școala Externă – prima școală publică din Țara Românească. Ctitori: Vornicul Iordache Otetelișanu și Marele Aga Grigore Otetelișanu. Activitatea școlii este continuată în prezent de Colegiul Național “Elena Cuza”.”

• Palatul Vorvorenilor

Palatul Vorvorenilor este un palat cu aspect impresionant, realizat dupa planurile arhitectului D. Maimarolu. El prezinta influenta mai tarzie a Renasterii franceze, caracterizata prin acoperisuri mansardate, multitudine de ornamentari si stucaturi, respectiv interioare bogat decorate. Edificiul este actualul sediu al Mitropoliei Olteniei.

• C.N.Frații Buzești

Liceul a fost numit după trei boieri, frații Buzești Preda, Radu și Stroe Buzescu, care erau cei mai inseparabili și puternici susținători militari ai voievodului Mihai Viteazul. Sângele lor nobil provine din anul 1461. Între 1590 și 1600 s-au luptat cu vitejie, de mai multe ori, în armata creștină a domnitorului Mihai Viteazul împotriva turcilor. Ca liceu a fost înființat oficial în 1882 ca „Gimnaziul Real” printr-un edict al „Ministerului Cultelor ” – cu predare predominant pentru băieți. Motto-ul gimnaziului este format din două cuvinte latine de la începutul cărții Geneza: „Fiat Lux” – „Să fie lumină!”.  În timpul celui de al doilea război mondial, între 1941 și 1942, clădirea școlii a fost folosită de către trupele germane ca un spital pentru soldații germani răniți, iar mai târziu, în perioada septembrie 1944 – 1949, a fost folosit din nou, data aceasta trupele sovietice, ca un spital pentru răniți, soldați ai Armatei Roșii.

1. Liceul Carol I

Istoria instituției de învățământ începe cu aproape 70 de ani înaintea inaugurării clădirii în care aceasta își desfășoară activitatea în ziua de astăzi. La 20 mai 1826 s-a înființat Școala Centrală de la Craiova, a doua școală națională medie din Principate. Clasa a fost înființată pe lângă școala primară de la Mânăstirea Obedeanu și a funcționat în chiliile din curtea bisericii, având ca prim profesor pe Stanciu Căpățâneanu (toate materiile) și ca învățător la cele trei clase începătoare (primare) pe Grigorie Pleșoianu. 

• Casa Nicolae Romanescu

Casa Nicolae Romanescu este un monument de arhitectură de interes național din municipiul Craiova. Casa, ce a aparținut familiei Romanescu, poartă numele celebrului om politic Nicolae Romanescu (consilier, primar al Craiovei, deputat și senator timp de 48 de ani), cunoscut mai ales pentru înființarea parcului ce azi îi poartă numele. 

Din 1974, Casa Romanescu mai este cunoscută și drept Casa Universitarilor, spațiu activităților cultural-științifice organizate de cadrele didactice de la Universitatea din Craiova.

• Casa Poenaru

Casa Poenaru a fost construită în 1890 -1895 de antrepriza italiană Adotti și a aparţinut unei familii care avea mari proprietăţi financiare, Constantin Poenaru.

Clădirea somptuoasă a fost ridicată cu ajutorul arhitecților Ion Mincu, I. D. Berindei şi Duiliu Marcu. Aici a funcționat Casa Studenților.

Clădirea este un monument în care se întâlnesc, în exterior, elemente ale stilului baroc târziu și neoclasic francez iar, în interior, stilurile baroc târziu și rococo.

Din Holul Mare de Onoare pleacă o scară de marmură în formă de T care permite, pe laturile de est şi vest, accesul spre demisol. În stânga şi în dreapta scării sunt două oglinzi mari din cristal de Veneţia. În capătul acesteia se afla Salonul de Onoare, accesul făcându-se printr-o uşă largă, în patru canate. De aici se poate trece în celelalte camere prin uşi ornamentate.

• Catedrala Sfantul Dumitru

Un loc aparte intre constructiile vechi il ocupa Catedrala Sfantul Dumitru, protectorul orasului Craiova, care apare si pe blazonul orasului. 

Ridicata pe locul unei biserici mai vechi ctitorita de boierii Craiovesti la sfarsitul secolului al XV-lea (1483) sau inceputul secolului al XVI-lea, Biserica Domneasca este considerata a fi opera lui Matei Basarab – dupa cele scrise in pisania din 1652.

Catedrala a fost ridicata in 1889 pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din 1840 in vatra veche a orasului, dupa planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy. Picturile interioare au fost realizate intre anii 1907-1933.

Fosta Biserica Domneasca a devenit catedrala ortodoxa in 1940. Icoana Sfantului Dumitru a fost executata in mozaic venetian. Patrimoniul metropolitan pastreaza odoare valoroase, printre care se numara un vas bizantin datand din secolul al XV-lea – marturie a continuitatii spirituale romanesti in acest spatiu.

• Muzeul de Istoria Medicinei si Farmaciei Victor Gomoiu

Intre anii 1972 – 1979 muzeul a functionat in cladirea Facultatii de Medicina. Această cladire are un stil renascentist, datata din 1892, fiind monument istoric. A suferit restaurari in anii 1979 – 1980, 1990 – 1993. Dupa ce cladirea a fost retrocedata o parte din colectie se afla la Facultatea de Farmacie, din cadrul Univeristatii de Medicina si Farmacie Craiova.

Muzeul prezinta mobilier, instrumentar, documente referitoare la viata si activitatea doctorului craiovean Victor Gomoiu. Tot aici se mai gasesc tablouri celebre de Veronese, Petrascu, sculptura de Ion Jalea, corespondenta, reviste, documente si obiecte care au apartinut unor mari savanti. Biblioteca numara peste 10.000 de volume.

1. Grădina Botanică

A fost amenajată din inițiativa botanistului craiovean Alexandru Buia cu scopul de a servi ca bază de studiu pentru studenții facultăților de agronomie și horticultură, dar și ca zonă de agrement. 

Gradina este organizata si functioneaza, la fel ca si marile gradini botanice universitare din tara si de peste hotare, cu urmatoarele sectoare: Sistematic, Provincii Floristice ale Globului, Plante cultivate, Pepiniera, Rosarium, Sere, Provinciile Floristice ale Romaniei, Plante ornamentale. Au fost create conditii ecologice adecvate pentru necesitatile speciilor provenind din diferite regiuni fitogeografice. O atentie deosebita s-a acordat configuratiei terenului si mai ales avantajului de a fi traversata de la est la vest de un parau cu un debit destul de mare, suficient pentru satisfacerea nevoilor locale. 

Este o adevărată oază de liniște și o feerie de culori și mirosuri ce te înconjoară și te fac să visezi în această grădină amenajată cu mult gust de edilii locali.

• Parcul Nicolae Romanescu

Este cel mai mare parc natural din estul Europei și unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România. Cu siguranță se află în topul celor mai importante obiective turistice și locuri de vizitat din Craiova. Inaugurat în anul 1903 în prezenţa Regelui Carol I, parcul se întinde pe aproximativ 90 de ha, zonele verzi, aleile şi zonele împădurite, conferindu-i statutul de cea mai mare zonă verde urbană a României. În cadrul ansamblului amenajat se regăsesc cursuri de apă lungi, alei pietonale, intrarea monumentală, monumentul Romanescu, Casa Bibescu, Chioşcul de Fier, Castelul medieval, lacul şi debarcaderul, impresionantul Pod Suspendat, cascadele, Marele lac, Grădina zoologică, Hipodromul, Velodromul, teatrul de vară şi numeroase statui şi grupuri statuare, unele aparţinând lui Brâncuşi sau Jalea.

Dacă ai trecut prin Craiova și nu ai ajuns să îl vizitezi, ai pierdut mare parte din frumusețea și sufletul acestui oraș, așa că nu rata Parcul Romanescu.

Orașul Craiova beneficiază și de multe statui, fântăni și alte atracții turistice.

Deci acest citybreak nu se încheie înainte de a trece în revistă unele dintre aceste puncte de atracție din oraș.

Fântânile vechi

• Fântâna Jianu (în Grădina Botanică), construită în jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan Jianu, unchiul lui Iancu Jianu. Este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Craiova care pe vremuri era un popas pentru căruțașii care își adăpau animalele 
• Fântâna Purcarului (pe strada Matei Basarab), a fost construită în 1818 de jupânul și negustorul de porci Pavel Teodor și Kir (jupânul) Marin Bulugbașa 
• Fântâna Popova (pe strada Fântâna Popova), (mai este cunoscută și sub numele de Fântâna Basarabeștilor). Aceasta există încă de la începutul secolului al XVII-lea, fapt reieșit dintr-un act datând din anul 1613.

Statui vechi

• Statuia lui Alexandru loan Cuza din Craiova este situată în fața fostului Palat Banca Comerțului (actualmente Primăria Municipiului Craiova), pe latura dinspre nord a grădinii English Park. Operă în bronz realizată în 1912 de către sculptorul italian Raffaello Romanelli
• Monumentul Tudor Vladimirescu din Craiova este un monument de for public de interes local, operă a sculptoriței franceze de origine română Margareta Cosăceanu-Lavrillier. Lucrarea în bronz, donată municipiului Craiova de către artistă, a fost inaugurată în anul 1960. Monumentul este amplasat în scuarul din fața Facultății de Agronomie
• Monumentul Frații Buzești este un monument  public din Craiova, situat în colțul sud-estic al Parcului Sf. Dumitru. Grupul statuar, operă a sculptorului Boris Caragea, îi înfățișează pe frații Buzescu, Preda, Stroe și Radu, în picioare, cu mantii pe umeri și căciuli în cap, doi dintre ei ținând mâinile pe săbii.

Acest citybreak prin propriul oraș mi-a oferit multă satisfacție, deoarece mi-am văzut orașul cu alți ochi – ochii unui turist flămând de frumos și cunoaștere.

Încearcă și tu să îți redescoperi propiul oraș și lasă-mi un mesaj cu frumusețile locului natal.

Text: Dana Bedelici

Fotografii:  Valentin Vascu