Manastirea Polovragi

Mănăstirea Polovragi are o vechime de 500 de ani (1505), ctitorii acestui sfânt lăcaș fiind Radu și Pătru, fiii lui Danciul Zamona,

Mănăstirea este construită sub formă de cetate rectangulară, în stil bizantin.

Biserica mănăstirii Polovragi este construită în stil bizantin, având forma trilobată, realizată într-o simetrie proporționată. De remarcat este catapeteasma, executată din lemn de tei, o adevărată capodoperă a vechii sculpturi românești, având o bogată ornamentație cu împletituri florale. Biserica mănăstirii Polovragi este înconjurată de chilii, formând o puternică cetate de apărare. În ea se pătrunde printr-o poartă masivă deasupra căreia se înalță clopotnița.

Ca toate marile mănăstiri ortodoxe, și Polovragiul are în preajma ei o biserica pentru satisfacerea dorințelor sufletești numită biserică bolniță, construită în anul 1732.

Pictura bisericii, deși asemănătoare cu cea de la Hurezi, fiind opera comună a unor pictori renumiți, are caracteristici proprii, cu valoare de prototip.

Cheile Oltetului

Cheile Olteţului încep chiar din spatele Mănăstirii Polovragi şi, pentru a pătrunde în această lume, se intră pe drumul de macadam care trece prin dreapta lăcaşului de cult. Pe anumite porţiuni, drumul este săpat în munte şi ai senzaţia că stânca uriaşă se prăvăleşte peste tine.

Cheile au o lungime de circa doi kilometri şi separă Munţii Parâng de Munţii Căpăţânii. Apa Olteţului taie cei doi munţi, care, la un moment dat, aproape că se întrepătrund, distanţa dintre ei ajungând la 70 de centimetri. Cheile Olteţului sunt recomandate celor care vor să scape de caniculă, pentru că temperatura este aici cu 10 grade Celsius mai mică decât la intrare, munţii înalţi şi foarte apropiaţi constituind o pavăză împotriva razelor solare.

Cheile Olteţului au fost declarate arie naturală protejată de interes naţional. Suprafaţa rezervaţiei naturale este de 150 de hectare, aceasta incluzând şi Peştera Polovragi, care este, de asemenea, arie naturală protejată. În unele locuri, apa Olteţului curge printr-un adevărat hău, la 25 de metri faţă de nivelul drumului şi este greu de observat. O curiozitate este că apa râului are o temperatură constantă de 9-10 grade Celsius, indiferent de anotimp. Drumul şerpuieşte printre versanţi, pe lângă apa cristalină a Olteţului, peisajele fiind de o frumuseţe copleşitoare.

Pe Cheile Olteţului au fost identificate 405 specii de plante, dintre care multe sunt rare: piciorul cocoşului, lăcrămiţa, studeniţa, guşa porumbelului, panseluţa de munte sau ghio­ceii bogaţi.

Cai de acces:
DN 67 (E 81 / Rm. Vâlcea – Horezu – Polovragi – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin / E70), traversează comuna prin extremitatea sudică, pe circa 4 km;
DJ 665 (DN 67 / Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna – Curtişoara / DN 66 / E 79).
Oraşul Horezu – Vaideeni (centru etnografic) – Polovragi (Mănăstirea Polovragi, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi) – Baia de Fier (Cheile Galbenei, Peştera Muierii) – oraşul Novaci – Crasna (centru etnocultural, Schitul Crasna) – 51 km şi retur prin staţiunea balneoclimatică Săcel (DJ 661) până în DN 67- 15 km;
DN 67/Polovragi – Mănăstirea Polovragi – Cheile Olteţului – Peştera Polovragi – Luncile Olteţului şi retur – 14 km (Dc 22, DJ 665, drum forestier);

Pestera Polovragi

După 200-300 de metri de mers prin Cheile Olteţului, în dreapta, se deschide o poartă de dimensiuni impresionante: este intrarea în Peştera Polovragi.

Inca se pastreaza vie credinta conform căreia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zamolxe, ar fi locuit în Peştera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită polovragă, întrebuinţată în popor ca remediu împotriva bolilor. Este posibil astfel ca denumirea localităţii şi implicit a peşterii şi mănăstirii, să fie de origine dacică. Această legendă este consemnată şi de Alexandru Vlahuţă în „România Pitorească”, în 1901, prin descrierea zeului protector Zamolxe care îndemna poporul dac la luptă, pentru apărarea gliei strămoşeşti împotriva cotropitorilor, iar „stropii ce se preling şi picură şi azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”, care deplâng soarta poporului dac cucerit de romani.

Într-adevăr, este o peşteră caldă şi umedă, cu o temperatură constantă de 9 grade şi umiditatea medie de 90%, care „plânge” cu picături din infiltraţii. Apa e bogată fie în carbonat de calciu, fie în bioxid de siliciu, oxid de fier etc., în funcţie de straturile pe care le străbate, le „spală” şi le readuce, cu îndelungă răbdare, în propria-i excavaţie. În funcţie de impurităţile pe care le transportă apa în galeria principală, aceasta îşi schimbă culoarea din aval către amonte, pe porţiuni care au căpătat, în timp, denumiri precum: Bolta însângerată, Camera Albă, Sala Divină.
Peştera găzduieşte o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peşteră.

Cei 800 de metri de galerie vizitabilă (din cei peste 10 kilometri cartaţi de speologi din amonte către aval) reprezintă marea vărsare, iar poarta turistică este avalul, ceea ce explică dimensiunile impresionante de la intrare şi, totodată, necesitatea opririi vizitării începând cu porţiunea inaccesibilă publicului larg. Primul sector al galeriei (aproximativ 400 m de la intrare) prezintă o încărcătură emoţională de excepţie deoarece, fiind cea mai accesibilă porţiune, a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puţin câte un simbol distinct. Astfel, Scaunului lui Zamolxe îi corespunde la suprafaţă, după cca. 350 metri copertă de roci, fosta cetate dacică „Cetăţuia”, cuptoarelor de ardere a plantei polvraga le corespunde rădăcina uriaşă a plantei dispărute dar împietrită în tavanul peşterii drept mărturie, iar locul ascezei călugărilor (1505-1968) este marcat de o pictură realizată de către un călugăr, în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morţii.

Cronologia istorică se încheie cu Izvorul Speranţelor, un gur care nu seacă niciodată, din spatele căruia ne „priveşte” Maica Domnului cu Pruncul în braţe, poate cea de la mănăstirea vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Alte informatii despre pestera Polovragi:
https://blog.travelminit.ro/pestera-polovragi-una-dintre-cele-mai-frumoase-atractii-din-parang/

https://www.infoghidromania.com/pestera-polovragi.html