Această poveste s-a petrecut în 2020, an pandemic. Din acest motiv, preturile menționate mai jos, s-ar putea sa nu mai fie aceleași. Chiar și așa, le-am lăsat pentru a vă putea face o idee.

Cred că a venit momentul să vorbim puțin despre Grindelwald, “First Cliff” și despre lacul Bachalpsee, toate în Elveția, bineînțeles.

Așadar și prin urmare, distanța dintre Interlaken (locul în care am fost cazați) și Grindelwald, este de vreo 21 km, care pot fi parcurși cu mașina, în jumătate de oră, dacă nu e prea aglomerat. În lipsa unei mașini, merge și cu trenul.

De exemplu, de la stația Interlaken Ost până la Grindelwald, faceți 33 de minute și vă costă 11, 20 CHF (franci elvețieni) pe sens.

Dacă vreți la clasa I, 19, 60 CHF. Ca burghezii.

Revenind la poveste, așa cum procedasem cu alte ocazii, nu ne-am grăbit să plecăm, pentru că nu era distanța mare și pentru că urma să dedicăm ziua întreagă, acestui eveniment cultural deosebit.

Am ajuns la Grindelwald, undeva pe la prânz, și am început să cautam un loc de parcare, mizând pe faptul că nu era prea multă populație. Am greșit. A fost prima greșeală a zilei. Aici a fost unul dintre cele mai aglomerate locuri din toate pe care le-am vizitat în Elveția.

După vreo 30 de minute de plimbat, în speranța că va pleca măcar o mașină din parcările amenajate, cu plată, am reușit să găsim un “loc”. Aici a fost a doua greșeală.

De ce?

Pentru că nu era pe asfalt, pentru că era pe iarbă, pentru că era teren înclinat și pentru că mașina nu e chiar mică. Ne-am bazat pe faptul că mai erau mașini parcate într-un mod asemănător, dar n-am luat în calcul și faptul că era o gaură mică intre asfalt și iarbă…Detalii! Când te arde buza, nu mai faci mofturi și nici fițe. Iei ce găsești. În fine…

După o parcare foarte românească, am plecat în căutarea locului din care pleacă gondola spre “First Cliff“, undeva după ora 12.00, iar după vreo 15 minute de mers perpedes, l-am găsit. Strada pe care trebuie să ajungeți, în caz de nevoie, se numește Dorfstrasse.

Nu era prea multă lume la coadă și am descoperit aceeași poveste de la Schilthorn: dacă vii 9 persoane, nu se consideră grup. Minim 10 și reducere.

Spre deosebire de acel moment, acum am achiziționat 10 bilete și am ieșit mai bine, per ansamblu. 67 de CHF a costat (de persoană), adică vreo 300 de Ron. Ce s-a întâmplat cu biletul nr. 10, este și va rămâne un mister.

Se poate urca în mai multe feluri: kart, bicicletă, pe jos sau cu “trottibike scooter“. Fiți curioși să vedeți ce este! Și eu am fost

Noi am ales varianta comodă și făceam o strategie, ca una parte de grup să coboare, fie pe kart, fie pe tiroliană. Ceea ce nu am luat, însă, în calcul, a fost programul. Dacă nu va încadrați până în 17.00 (vara), nu puteți accesa altceva în afara de gondolă. Asta a fost a treia și ultima greșeală. Nicio problemă. Omul cât învață, trăiește.

De jos până sus, 25 de minute, 2 opriri la stațiile Bort și Schreckfeld, dar nu coborâți, dacă doriți să accesați “First Cliff“.

Ca un fapt divers, exista două activități deosebite, pe care le puteți întreprinde. Astfel:

“First Flyer” – urcați până la “First Cliff” și o să vă dați seama unde e, mergând după indicatoare. Ah, nu v-am spus ce e…Tiroliană, care poate ajunge și la 84 km/ h pe o distanță de 800 de m, de sus până la stația Schreckfeld.

“First Glider” – pentru aceasta, trebuie să coborâți la Schreckfeld. Practic, sunteți “cărați” de un vultur metalic, cu o viteza de până la 83 km/ h. Intră 4 persoane în același timp. Nu știu prețurile, dar cred că se găsesc pe internet, în caz de nevoie.

Să zicem că, în niciunul dintre aceste cazuri, nu ar fi o idee bună să mâncați, în prealabil. Zic și eu

Încă o chestie, care mi s-a parut fantastică: la una dintre stații, ne-a fost atașat un kart pe gondolă, cu ajutorul unui braț automat și a fost dat jos, la următoarea stație, pus într-un spațiu special și de acolo, probabil, spre locul din care se putea închiria. N-am crezut că e posibil așa ceva. O să vă arăt o filmare, ca să înțelegeți mai bine la ce nivel sunt elvețienii.

Odată ajunși la ultima stație, am încercat să descoperim: “First Cliff Walk” (2168 m), atracția principală de la Grindelwald.

Ce este “First Cliff Walk presented by o companie de ceasuri celebră” ?

Este o platformă metalică și un pod unic, suspendat cu o singură coardă, construită de-a lungul muntelui, intitulat “First“. Locul pe care îl caută majoritatea turiștilor, care n-au teamă de înălțime, este o parte a platformei, lungă de 45 de m, care efectiv stă în gol. Acolo, pare-se, că e “oau-ul”. O singură persoană din grup a stat la un rând format din toată lumea.

Este prima atracție a acestui munte și a fost inaugurată în anul 2015, în colaborare cu o companie celebră de ceasuri, al cărui nume nu îl pot scrie. Ulterior au fost deschise și restul atracțiilor.

Poate fi accesată din două părți: fie, după ce coborâți din gondolă, mergeți spre restaurant, loc pe îl găsiți relativ ușor, ori faceti ca noi, mergeți spre lac (după indicatoare) și la un moment dat, se face stânga brusc spre platformă. O să știți unde e locul, pentru că, pe lângă o cărare, sigur se vor duce și alți oameni acolo.

Am ajuns la acest loc deosebit, am făcut 50 de poze, filmări, am ajuns la restaurant, unde o bere a costat 5, 5 CHF (adica vreo 25 Ron, dar era un pahar sănătos, din care nu bei cu grijă că se termină, decât în cazul în care îți place mult berea și uiți în ce țară ești) șiiiiii am descoperit un magazin de suveniruri, pe care l-am “luat cu asalt”.

Un tricou din acela roșu, cu steagul Elveției, a costat 18 CHF (era 10 % discount dacă veneai cu gondola; domnița, ce le vindea, m-a crezut pe cuvânt, fără să-i mai arăt biletul), iar un magnet a fost 10 CHF, dar erau și unii mai scumpi. Mai erau căni, pahare, tricouri și muulte, multe chestii drăguțe, care ar fi stat frumos în orice casă.

Vă spun prețurile, deoarece, paradoxal, multe lucruri erau mai ieftine decât la șes. E prima țară în care descopăr acest detaliu interesant. De obicei, mai sus e mai scump și mai jos, aparent, mai ieftin.

Pe lângă aceste locuri, mai există toalete (fără bani), iar pentru cei care ajung iarna pe aici, nepregătiți, se poate închiria echipament de sky. Nu sunt curios cât costă. E mai bine așa.

Lângă restaurant, am găsit un loc drăguț, cu 2 “picioare” desenate strategic, unde ți se spune că, acolo-i locul acela potrivită în care vrei să faci poza minunată. Nu și dacă e ceață….

După vreo 40 de minute, am decis că e timpul să dăm înainte, către lacul Bachalpsee.

Pe o cărare foarte vizibilă, cu indicatoare din când în când, am mers preț de vreo 50 de minute, fără să ne grăbim.

Ne-am oprit de câteva ori, pentru poze, pentru poze cu vacile acelea comode, care au inventat, probabil, expresia: “stai ca vaca” (în sensul bun), pentru poze cu niște capre foarte expresive și pentru alte poze cu o bancă pusă strategic (asta la retur)

Lacul nu diferă foarte mult de ceea ce am văzut în România . Diferența o face, însă, peisaju

Am rugat un domn să ne faca o poză, două, 30, încercând să ne exprimăm în engleză și până la urmă, ne-a spus în română că e ok. Mulțumim, cu această ocazie.

Mai mult de o oră, nu ai ce sa faci aici, după umila mea părere. Noi am avut noroc de vreme bună, de plajă chiar, dar nu e mereu așa. Atenție la prognozele meteo! Ar fi păcat să prindeți vreme rea…

Concluzia: 3 h – 2 pe drum (dus – întors), 1h admirat peisaj, mâncare și relax.

Pe lângă cele enumerate, mai există un loc de joacă pentru copii și o zonă, in care, e posibil să vedeți marmote. Trebuie mult noroc, însă. MULT!

Personal, mi-as dori să fac un traseu, care începe de la Schynige Platte și care ajunge la First (sau invers). Poate, poate, cine știe.

Dupa ce am ajuns la vale, am servit o bere, într-un loc drăguț, ne-am strâns partea bărbătească la un loc și am plecat, siguri fiind, că mașina va fi scoasă la liman, în condiții optime.

Am împins, s-a căutat o variantă de ieșire din iarbă, dar nu am reușit să urnim mașina.

Până la urmă, niște domni extraordinar de OAMENI, văzând că suntem într-o situație delicată, ne-au legat cu o șufă și ne-au tractat fix 30 de secunde, 

destul cât să ne salveze ziua, săptămâna și vacanța. Mulțumiri și recunoștință veșnica

E bine să fiți pregătiți pentru orice situație când plecați la drum lung cu mașina. Preventiv.

Nu e motiv de mândrie, ci doar o lecție bună. Poate învață și altii din ea, cine știe.

Despre Grindelwald, tot ce veți găsi pe internet, o să vă direcționeze către locurile descrise mai sus.

Nu vă imaginați că puteți face mare lucru, în afară de a bea o bere, o cafea și de a vă relaxa, când ajungeți aici. Lucrurile interesante se întâmplă când și dacă urcați munți, fie cu gondola, fie cu funicularul, fie pe jos. De peisaj nu are rost să vă mai spun, pentru că e absolut superb!

Una peste alta, o experiență deosebită, pe care v-o recomandăm și pe care sper să o trăiți și dvs., dacă n-ați reușit încă. Sper să vă ajute informațiile și pozele

Viața Cu Noi și Călătorhaihui, va mulțumesc pentru atenție!