Istanbul – Puntea dintre Europa si Asia
Mergeti pe orice strada din acest oraș întins și plin de vestigii istorice și nu vă veţi îndoi că sunteţi in Asia sau în Orientul Mijlociu.
La prima privire, Istanbulul nu arată și nu îţi dă impresia că ești in Europa!
Zgomotul, forfota, mirosurile, căldura, circulaţia, bazarurile, chipurile, culorile și sentimentul general de haos – toate acestea nu sunt europene, ci categoric orientale.
Dar, în același timp, Istanbulul face parte din Europa.
Istanbulul a privit întotdeauna spre Europa, nu neapărat cu prietenie cum o face astăzi, când caută să intre în Uniunea Europeană,
Iar noi, romanii, stim cel mai bine acest lucru…
Situarea pe două continente face Istanbulul și mai fascinant.
Este cel mai mare oraș al Turciei, dar nu mai este capitala Turciei de 100 de ani.
Capitala a fost mutată la Ankara în anul 1923, când a luat fiinţă Republică Turcia moderna, grație primului președinte, Kemal Ataturk.
Numele orașului datează de mai puţin de o sută de ani, dar el a fost întemeiat cu mult înainte, în secolul VII IHr.
A fost guvernat de la Roma, fiind capitala Imperiului Roman de Răsărit, înainte de a deveni centrul puternicului imperiu Otoman, care, acum 400 de ani, se întindea pe trei continente.
Cum poate să nu te fascineze acest oraș cand sunt atatea locuri superbe de vizitat?
Moscheea Albastră
Sultan Ahmed Camii (Moscheea Sultanului Ahmed sau Moscheea Albastră) a fost începută în anul 1609, iar construcţia ei a durat șapte ani. Această clădire superbă, cu cele șase minarete graţioase, privește spre Marea Marmara, Bosfor și Cornul de Aur, iar silueta ei domină conturul orașului vechi.
Moscheea Albastră a fost comandată de sultanul Ahmed I și a fost proiectată de Mehmet Aga. Interiorul cupolelor şi arcadele sunt decorate cu inscripţii caligrafice, dar numele îi vine de la cele peste 20 000 de plăci de ceramică de Iznik cu care sunt placați pereţii. Uriaşa cupolă centrală are 33 m diametru și, asemenea celorlalte cupole şi semicupole, este sprijinită pe stâlpi enormi („picior de elefant“) cu grosimea de 4,5 m.
Interiorul vast este înconjurat de 260 de ferestre cu vitralii, prin care pătrunde lumina zilei punând în valoare ceramica albastră. Din păcate, vitraliile originale au fost spulberate cu mult timp în urmă de un cutremur.
La vremea când au fost construite, cele şase minarete au provocat mari controverse, întrucât singura moschee cu șase minarete era cea de la Mecca, așa că unora li s-a părut că sultanul este arogant. Ca să rezolve elegant problema, sultanul a mai construit la moscheea din Mecca încă un minaret, Moscheea Albastră este deschisă spre vizitare în fiecare zi, mai puţin în timpul orelor de rugăciune; aici pot intra și bărbaţi, și femei, cu condiţia să-și scoată pantofii și să fie îmbrăcaţi decent. Podeaua e acoperită cu un covor splendid şi cu nenumărate covorașe de rugăciune.
Hagia Sophia
Hagia Sophia, Biserica Sfintei Înţelepciuni, este o fostă biserică ortodoxă, vizavi de Moscheea Albastră.
E unul dintre cele mai vaste spaţii închise din lume și o capodoperă de arhitectură.
Prima bazilică a fost construită în 360, dar a ars din temelii în 532, fiind reconstruită de împăratul Iustinian, care a clădit cea mai frumoasă biserică creștină din Imperiul Roman.
Iustinian aproape a golit vistieria imperiului pentru această construcţie opulentă.
A adus marmură şi alte materiale de construcţie din Asia și Egipt şi a jefuit coloanele de la Efes.
În 1453, după ce oraşul a căzut în mâna turcilor, Hagia Sophia a devenit moschee; mai târziu i s-au adăugat cele patru minarete: pe cel din cărămidă l-a construit Mahomed Cuceritorul, pe cel mai subţire l-a construit Baiazid al II-lea, iar pe cele două mai groase le-a adăugat Selim al II-lea. Aproape toţi sultanii au vrut să-i adauge câte ceva acestei clădiri, mai ales Mahmud al II-lea, care a construit şi o bibliotecă frumoasă.
Structura interioară este magică: un spațiu de 76 metri lungime și peste 30 metri lățime nefragmentat de coloane.
Cupola se deschide deasupra spațiului central, ca și cum „ar fi prinsă de Rai cu un lanţ de aur“, cum spunea un observator.
lar despre Iustinian se spune că atunci când a văzut-o prima dată a exclamat: „Solomon, te-am învins!”
Mare parte din ornamentele originale de la Hagia Sophia — sclipitoarele șiruri de sfinţi situate de-a lungul zidurilor, heruvimii uriași din pandantivi, cu aripile lor multicolore și amplele coloane de marmură cu capiteluri aurite, uimitor sculptate — s-au pierdut demult, în momentul transformării bisericii în moschee, în 1453.
Cruciații au luat până și uşile sculptate de bronz aurit, ca și tronul de aur şi de argint.
Atât mozaicurile originale, cât şi cele mai târzii, au dispărut în mare parte, însă cele rămase în galeria femeilor sunt uimitoare chiar și în starea din prezent, precum mozaicul care îl înfățișează pe lisus Pantocrator.
Dar pentru cronicarii secolului al VI-lea ea însemna ceva unic!
Astfel, Paulus Silentiarius, cronicarul oficial al curţii, scria:
„Orice om care pune piciorul în acest loc sacru simte că nu rnai vrea să plece, iar ochii i se umplu cu lacrimi de bucurie“,
În 1935, Mustafa Kemal Atatiirk a transformat clădirea în muzeu.
Marele Bazar
Kapalhcars, sau Marele Bazar din Istanbul, este cea mai mare piaţă acoperită din lume. Se întinde pe 20 ha și are circa 4 000 de magazine dispuse pe 65 de străzi. Tot bazarul e înconjurat de un zid, iar accesul se face prin 1l porţi. Odată intrat aici, vei găsi o mare varietate de mărfuri, iar zgomotul și încântarea de a te afla într-un loc atât de exotic îţi vor da energia să colinzi ore la rând.
În 1453, Mahomed al II-lea Cuceritorul a luat oraşul — pe atunci Constantinopol — de la creștini şi a demarat construirea bazarului pentru a dezvolta, comerţul. De-a lungul secolelor, bazarul a suferit de pe urma unor teribile incendii și chiar a unui cutremur, însă modelul original, tip grilă, al aleilor cu acoperișuri arcuite, legate prin pasaje înguste, a rămas același.
La fel ca toate medinele străvechi, Kapahcars e împărțit în două zone, în care se vând mărfuri diferite, precum antichităţi, confecţii din piele, bijuterii și covoare, însă când te afli înăuntru ţi se pare că ai intrat într-un labirint din care nu mai știi să ieşi.
Deși este foarte cald și foarte aglomerat, nu te afli niciodată departe de câte o cafenea micuță sau de o tarabă unde se vând băuturi reci, iar fântâni din plăci ceramice se găsesc la intervale regulate. Vânzătorii sunt în general foarte prietenoși, așa că ar putea să-ţi placă să bei un pahar de ceai împreună cu ei, discutând lucruri diverse sau târguindu-te pentru un obiect.
Palatul Topkapi
Palatul a fost construit de sultanul Mahomed al II lea, dupa ce a intemeiat si Marele Bazar.
Avea sa fie resedinta sa, apoi a urmatorilor sultani, pentru aproape 400 de ani.
Mai tarziu, in 1924, a fost deschis ca muzeu, fiind un muzeu cu adevarat impunator si cu foarte multe lucruri de valoare. Printre ele, puteti vedea si sabia lui Stefan cel Mare.
Palatul Topkapi are vederea catre Bosfor.
0 Comments